Cum Să Plantezi Răsadurile În Solar

Un spațiu protejat, un solar în cazul nostru, conferă posibilitatea înființării culturilor legumicole prin folosirea răsadului sau a materialului săditor. Astăzi vom popula solarul cu răsad de tomate. Solarul, prin natura construcției sale, este cel mai avantajos loc în care speciile de plante legumicole se dezvoltă armonios. 

Construcția, odată dată la gata, menține căldura în straturile germinative atât pe timp de zi cât și noaptea. Conferă posibilitatea înființării culturilor cu o lună de zile mai devreme decât data obișnuită, protejează plantele legumicole de factorii de mediu externi pe toată durata și perioada de vegetație.  

Trebuie amintit faptul ca vei înființa culturile legumicole într-un spațiu închis, iar dirijarea temperaturii din aer, reglarea regimului de umiditate din aer și sol, lumina provenită de la soare, regimul de hrană al plantelor, toate, trebuie controlate și dirijate de tine aproape zilnic.


Pentru reglarea temperaturii și umidității din aer, inclusiv sol, vei aerisii solarul zilnic, în special la orele amiezii, când temperaturile cresc simțitor. Pentru că suntem la stadiul plantării, al strămutării răsadului din răsadniță sau alte recipiente, vei menține o temperatură constantă de 22 de grade celsius pe timp de zi, iar noaptea să nu scadă sub 15 grade celsius. 

Date fiind aceste exemple sumare vom trece la plantat. 

Nimic nu se compară cu ambientul ce îl conferă solarul plantelor legumicole. Azi am luat drept etalon răsadul de tomate, gata de plantat în solar, iar dacă ești pregătit să plantezi află care sunt primii pași. 

Pregătirea terenului 

Pregătirea terenului începe cu dezinfectarea solului, cu o soluție formată din apă, piatră vânătă și var stins. Este vorba despre o zeamă bordeleză extrem de eficientă în combaterea agenților patogeni(fungi, ciuperci, etc). Te sfătuiesc să o prepari chiar acum și să o aplici pe sol inclusiv pe scheletul solarului și pe folie. 

Ți-am lăsat o rețeță aici despre cum se prepară zeama bordeleză, inclusiv câteva detalii despre aplicarea acesteia în culturile de tomate;

Metoda este foarte ușor de pus în practică; faci rost de un recipient(o găleată de plastic sau de fier) pe care o umpli cu 10 l de apă. Într-un recipient mai mic(un borcan) adaugi 2 linguri de var stins și încă 2 de piatră vânătă. Adaugi puțină apă, mesteci bine și introduci soluţia obținută prin omogenizare în găleata cu apă. Introduci amestecul în vermorel și stropeşti peste tot. 

Nu uita de suplimentarea solului cu elemente organice nutritive(compost, mranița, gunoi de grajd descompus). Suplimentarea este crucială și trebuie făcută într-o primă fază sau etapă toamna, odată cu fertilizarea de bază a solului, în doze de 45 t/ha. Pentru un solar mai mic, de 1000 de metrii pătrați folosești o cantitate de îngrășăminte naturale(îngrășămite amintite mai sus) cuprinsă între 400-500 kg. 

Operația de fertilizare sau suplimentare, coincide cu o arătură adâncă de 30 cm, ocazie cu care vom încorpora îngrășămintele în sol. Arătura și incorporarea nutrienților poate fi executată, după mărimea solarului cu; tractorul, motocultorul sau cazmaua de fier.

Modelarea terenului 

Primăvara devreme după o afânare și mărunțire temeinică a solului cu; motosapa, sapa de fier sau grebla, se trece la deschiderea vadurilor sau rigolelor. Recomand cu căldură aceasta metoda, este verificată de mine și pot afirma ca este foarte eficientă. Pentru o mai bună aerisire și iluminarea a plantelor respectă distanta între vaduri sau rigole, să fie de 80-90 cm. 

În solar este necesar să respecţi distanţa între plante pe rând(40-50 cm). Opțiunile îți aparțin evident, dar eu te sfătuiesc să respecți aceste distante, pentru că mai târziu, va fi necesar să aplici plantelor câteva operatii cu caracter special(defoliere, copilire, cârnire) pe care te rog să le iei serios în calcul, să nu le ignori sau ratezi, ci să le aplici. 

La partea de sus a solarului, în dreptul fiecărui vad se întinde o sârmă de susținere a plantelor, la rândul ei susținută de șpalieri montați din 2 în 2 m. Sârma de sus are rol de susținere a plantelor, prin folosirea directă a aței de rafie sau araci, și te va ajuta la momentul fructificării, când plantele de tomate intră masiv în greutate. 

Distanța intre sârma de sus și vad să fie de minimum 2 m. După efectuarea acestor operații, te invit să umpli vadurile cu apă până la creastă, apoi să treci la plantarea răsadului de tomate. 

Cum se plantează răsadul de tomate în solar 

După umplerea vadurilor sau rigolelor cu apă, se ia o pauză de-o zi, se lasă apa să pătrundă până în straturile profunde ale solului, după care se intră la plantat. A doua zi vei trece la executarea găurilor de-a lungul vadului cu sădilul de fier sau lemn din 40 în 40 cm, dar înainte de a face acest lucru, îți tragi un paravan de protecție la răsaduri. 

Fi te rog puțin atent(ă). 

Cel mai mare dușman al plantelor de tomate este coropișnița. Pentru a evita întâlnirea acesteia cu plantele, în fiecare gaură făcută cu sădilul introduci un tub din cucută sălbatică. 


Cucuta, este o plantă sălbatică cu port înalt, și se găsește mai peste tot. Pe malurile râurilor spre exemplu. Ea va fi cea care, te va ajuta să depășești acest moment delicat. 

Cum procedezi 

După ce ai scos răsadul din răsadniță și ai făcut mocirlirea rădăcinilor, iei fiecare fir de răsad în parte și-l introduci s-au treci prin acest tub. 


Apoi, introduci tubul în gaura deja făcută cu sădilul pe vad. Rădăcina și o parte din tulpina răsadului este astfel protejată. 

Coropișnița atacă planta la suprafața solului. Undeva la 2 cm în pământ. Pentru asta, tubul va trebuii să rămână cu 2-3 cm în afara solului. Repeți operația cu fiecare plantă în parte, și astfel vei reuși să acorzi o doză serioasă de protecție răsadului tău de tomate. 

Simplu nu? 

Felicitări ! ai încheiat operația de plantare a răsadului de tomate în solar. Și unde mai pui că ți-ai tras și paravan de protecție la răsaduri. Probabil credeai că te las aşa. 

Nu, mergem puțin mai departe pentru că vreau, să îți arăt un mic artificiu la care să reflectezi dar mai ales să-l aplici. Ai auzit de stuful de baltă da? Se găseşte peste tot. Bălţile sălbatice nu duc lipsă de aşa ceva. Opțional, poți lua acest stuf din baltă pentru al folosii ca element de susţinere al răsadului, pe post de arac. 

Aracul din stuf suportă foarte bine apa. Nu putrezește și este zic eu, mai bun decât ori ce fel de aţă, sârmă sau alte elemente de susținere. Tot ce trebuie să faci este să-l înfigi lângă fiecare fir de răsad și să-l legi cu o sârmuliţă la partea de sus, de sârma ce vine amplasată deasupra vadului. Cea despre care aminteam mai sus, și uite cum ai reușit să-ți tragi o cultură de tomate în sistem palisat, prin folosirea stufului de baltă :) 

Asta e tot. A fost greu? Dacă da, pune o întrebare poate-ți mai ușurez puțin din greutăți, iar dacă ți-a plăcut, distribuie mai departe(cu mulțumiri din partea mea) și nu uita să te abonezi la feedul de site.

Niciun comentariu

Un produs Blogger.